Din activitatea elevilor de la Scoala Gimnaziala Bucsesti

                                  Din activitatea elevilor de la Scoala Gimnaziala Bucsesti

           Fiecare zi pare scurtă pentru toate gândurile pe care le gândesc, pentru toate plimbările pe care vreau să le fac, pentru toate cărţile pe care vreau să le citesc şi pentru toţi prietenii pe care vreau să-i văd.

                                                                          John Burrough

               Revista de creaţie literară Aripi de gând a şcolii noastre poartă între paginile ei nostalgia copilăriei şi a anilor de şcoală. A luat fiinţă la iniţiativa unor eleve ambiţioase care nu au vrut ca totul să se rezume la schiţa unei banale teme pentru acasă.

           

            Subiectele pe care le abordează revista sunt aceleaşi dintotdeauna, dar altfel cu fiecare an: şcoala (anii dragi de şcoală – locul unde ne petrecem cea mai mare parte timp, locul unde ne formăm, despărţirea de profesori şi de colegi); familia şi rolul acesteia în formarea personalităţii elevului şi în oferirea unei educaţii trainice bazate pe „cei şapte ani de acasă“; mama, copilăria şi aspiraţiile adolescentine; înţelepciunea cărţilor şi vraja ascunsă a unor lumi paralele ce deschid noi universuri de cunoaştere; arta fotografică şi natura abordată sub formă de reportaj literar; opinia elevilor în legătură cu comentarea unor texte literare la prima vedere, emoţiile vârstei transpuse sub forma diferitelor creaţii plastice ce oglindesc cele enumerate mai sus.

           Toate creaţiile elevilor au fost culese cu ocazia temelor pe care le-au avut de efectuat pentru acasă, după o verificare atentă şi o selecţie riguroasă. Chiar dacă unele lucrări au mai fost finisate, ele păstrează, în mare, parte nota de originalitate a micului autor, tonul jucăuş şi stângăcia exprimării.

           Colectivul de redacţie a fost stabilit de comun acord, din el făcând parte, binînţeles, elevii, deoarece am dorit să le las liberă dorinţa de afirmare. Astfel, şi-au dat seama că această muncă, de multe ori obositoare, dar plăcută, presupune lucrul în echipă, comunicare eficientă, utilizarea calculatorului şi a internetului în scop educativ, stăpânirea cunoştinţelor de limbă română, cât este de important să nu laşi să treacă o zi fără să citeşti câteva rânduri dintr-o carte sau să te bucuri de lucrurile mărunte şi, mai ales, cât este de important să nu judecăm şi să acceptăm şi alte puncte de vedere.

           Revista nu are un format stabil, iar specificul temei abordate este anunţat întotdeauna printr-un motto. Este o revistă a elevilor adresată adulţilor, scopul fiind de a-i pune pe „cei mari“ pe gânduri. Întoarcerea la copilărie, la lucrurile frumoase care ne-au marcat această vârstă de aur, punând bazele formării noastre ca oameni, este laitmotivul acestei reviste plină de încărcătura emoţională a elevilor din mediul rural.

                                                    Prof. Elena Ciosu, fondatoarea revistei

                                              Pădurile uscate

                                              Se-ntrec în visare,

                                              În lacrimi amare –

                                              O avere în vânt.

                                             Pădurile uscate

                                             Răspândesc mesaje

                                             Prin timpuri trecute,

                                             Pe aripi de gând…

                                                                    Cosmina Vasilache

                                                     Revistele Scolii Gimnaziale Bucsesti



        Eminescu – gânduri, freamăt de poezie

Timpul este un blestem

ce trece precum păsările-n zbor,

precum gândul

precum izvorul

precum valurile mării.

Timpul fără culori se scurge

în aşteptarea iubirii eterne,

iar odată cu el, şi copilăria noastră.

Se preface în alte lucruri, în alte fiinţe

iar liniştea neliniştii trecerii lui

e ca un vis…

şi-o aşteptare fără rost îmi bântuie sufletul nemângâiet –

aş vrea să fiu eternitate.

Eminescu

este aşteptarea continuă

privind dincolo de infinitul sufletului nostru.

Eminescu

este ascuns printre gândurile mele,

închis între filele imaginaţiei

şi atunci timpul încetează să mai curgă.

Eminescu

este vrajă, este zbor.

S-ar putea să simţi că poate

este inimă de carte.

Se întâmplă uneori

codrul, în lungul zbor al veacurilor,

să ascundă ba mirese, ba crăiese,

ba chiar fii de-mpărătese.

Dorul codrului nemărginit

din suflet încet se desprinde,

cu valurile mării infinite

gândurile ni le cuprinde.

Eminescu

este sufletul tuturor -

tuturor celor ce iubim

tuturor celor ce suferim

tuturor celor ce visăm

şi vrem

păsări în zbor să fim.

E – eternitate

M – melancolie

I – iubire, incomparabil

N – neînţeles, nelinişte

E – enigmatic

S – suferinţă, suflet nemângâiet

C – codru, copilărie

U – unic

COLAJ LITERAR REALIZAT DE CLASA A VIII-A SUB COORDONAREA PROF. DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CIOSU ELENA

 Opiniile unui cititor al revistei

Aripi de gând

             Prezenţa unui cenaclu literar şi a unei reviste în şcoală conferă demersului didactic al profesorului de limba şi literatură română noi carate şi valenţe.

            Copiii dobândesc motivaţie superioară pentru lectură, vizitează mai des biblioteca, li se stimulează creativitatea, spiritul de competiţie, înclinaţia nativă spre frumos.

            Se naşte în copil orgoliul de a-şi spune limpede şi frumos opinia, îi înlesneşte exprimarea, îi creşte spiritul de observaţie şi cel critic.

           Când creaţiei literare i se asociază pictura, arta fotografică, muzica, copilului i se oferă orizont cultural, se realizează educaţia estetică, prin interdisciplinaritate, iar relaţia profesor-elev devine mai interactivă, mai caldă, mai umană.

           Toată admiraţia şi preţuirea pentru ceea ce realizaţi, profesor şi elevi!

                          30.01.2013                                           C. Lupeş

Domnul Invatator Vasile Iscu Lacatusu

                                                          Domnul Invatator Vasile Iscu Lacatusu

                                               

                                                 Din activitatea Domnului  Învăţător Iscu-Lăcătuşu Vasile

                  Şcoala Gimnazială Sat Bucşeşti com Poduri

           Funcţionează ca învăţător la Şcoala Gimnazială Sat Bucşeşti, Com Poduri, Jud Bacău. Cu pricepere îndrumă creaţiile elevilor care au obţinut multe premii la diverse concursuri de poezie şi simpozioane la care au participat.

          Conduce revista “Ecouri podurene” (publicaţie a elevilor şi cadrelor didactice din comuna Poduri) în calitate de redactor-şef. Domnul învăţător Iscu-Lăcătuşu Vasile este autor de poezii didactice şi de studii metodice adresate învăţătorilor şi elevilor. În prezent are sub tipar lucrarea “Dacă atent mă citeşti,/ Mai puţin ai să greşeşti”, opţional pentru “Educaţie civică”.

                   

                                     

 

           Mentionez că activitatea editorială a domnului învătător  este coordonată de domnul conf.univ.dr. Ioan Dănilă de la Facultatea de Litere a Universităţii “Vasile Alecsandri” Bacău

          Prezentăm în continuare câteva poezii compuse de domnul învăţător Iscu Lăcătuşu Vasile:

         Moş Crăciun

Eu sunt Moş Crăciun, bătrânul,

Şi-s gata mereu de drum.

Ca mine nu e niciunul,

N-aţi ştiut, aflaţi acum.

             Prin oraşe şi prin sate,

             Merg pe unde n-aţi gândit,

             Ducând sacul mare-n spate,

             Fără să fiu obosit.

Ieri am pus în sac de toate,

Fel de fel de jucării,

Mici şi mari, frumos lucrate,

Pentru voi iubiţi copii.

           La anul de-i sănătate,

           Voi umbla iar zi de zi,

           Pe la voi mă voi abate,

           Nu am sa vă uit copii!

Pân-atunci fiţi cumsecade !

Ascultaţi de învăţători !

Tare bine vă mai şade!

Vă sărut de mii de ori!

                            Şoricelul

                Sunt un şoricel poznaş,

                Mănânc fructe,grâu şi caş.

                La plimbare ies mai rar,

                Mi-e teamă să nu dispar!

                         Când pisica e pe-afară

                         Deschid uşa la cămară

                         Şi servesc micul dejun

                         Dintr-o pară cu parfum.

                După ce mănânc cât trei

                Merg la frăţiorii mei

                Şi le spun ca nu cumva

                Să îi tenteze ceva!

                        Căci pisica e pe-aproape

                        Şi rar şoricel să scape!

                        Nici n-am terminat de spus

                        Că şi primesc un răspuns.

                 Chiţ-Chiţ, fratele mai mare,

                 A luat-o la plimbare.

                 Si mergând pe lângă pat,

                 Pisica l-a înhăţat!

                       Mai întâi, de bună seamă,

                       Îl întreabă cum îl cheamă.

                       Apoi îl dă cu lăbuţa

                       Stânga-dreapta, ca la huţa.

               Îl aruncă şi îl prinde

               În lăbuţe îl cuprinde.

               Dându-i câte-un bobarnac

               Devenise-acum buimac.

Chiţişor, măi Chiţişoare,

Ai tânjit după bomboane!

Sunt aşa de supărat

Că pisica te-a mâncat!...

                   Biserica străbună

Orişice persoană ştie că biserica străbună,

Este loc de rugăciune care-n sărbători ne-adună.

Este bucuria vieţii ce dă sens întregii lumi,

Ea ne face să-nţelegem că putem să fim mai buni!

                         Dragoste-i biserica, bineţe şi aşteptare,

                         Izvor de pilde frumoase şi motiv de înălţare!

                         Vine mai des catre ea cel ce este bun din fire,

                         Stă cât stă, ascultă, cântă şi se umple de iubire !

Slava Domnului coboară şi-l mângâie pe obraz

Ca, macar o perioadă, să nu mai aiba vreun necaz!

Mulţumit, merge acasă, preamărindu-l pe Hristos,

Încărcat de înţelepciune, de-adevăr şi de fumos!

               Omul de Zăpadă

           Omul nostru de zăpadă,

           Ţinând o mână la tâmplă,

           Stă pe gânduri. Cum să creadă

           Că ceva i se întâmplă?

                             Se simte un pic slăbit,

                             Fără poftă de mâncare,

                             De copii cam ocolit,

                             Neînţelegând ce are!

           Când se uită către soare,

           Înţelege făcătura.

           Simte cum încet dispare.

           Resemnat îşi ţine gura!

                              Trist, începe să ofteze.

                              Nasturii îi cad toţi trei.

                              Vin copiii să-l salveze,

                              Dar nu pot că-s mititei!

            Sufocat de-aşa căldură,

            Se răstoarnă ca un cui.

            Stă culcat în bătătură.

            Vai, cum trece vremea lui!

Poezii ale elevilor îndrumaţi de domnul învăţător:

Poezie

Poezie cănd rostim

Un pic ne înveselim.

Făcută anevoios,

Are-n ea ceva frumos.

Cine scrie poezie

Are gânduri bune-o mie.

Scrieţi aşadar, copii,

Cât mai multe poezii!

                                                                      Palade Laura Andreea, cl a VI-a Bucşeşti

Mama mea este frumoasă

Orice fată de pe lume

Scrie despre mama-sa.

De ce nu aş scrie-anume

Şi eu despre mama mea?

Iată, scriu că e icoană,

Blândă, bună şi duioasă!

Dulce e ca o bomboană

Şi atâta de frumoasă!

Dragii mei, scrieţi de mama,

Dacă vreţi să fiţi salvaţi!

Cei ce încă nu-şi dau seama

Vor rămâne-nsinguraţi !

                                                                                Pribagu Petrina, cl a IV-a Bucşeşti

Iarna

Iarnă albă, iarnă iar,

Coborând din calendar,

Vrei ca lumea să te vadă

Aducând frig şi zăpadă.

Noi copiii, deodată,

Facem pârtia mai lată

Şi cu sănii, cu patine

Ne simţim aşa de bine!

Lume multă se adună.

De copii valea răsună.

Seara, însă, când apare,

Ne trimite la culcare !

                                                                                  Miosă Bianca,  cl a IV-a Bucşeşti

Vara

Sigur o să ne placă,

Că-i prilej de multă joacă!

Inima îmi arde pară:

                                            -De astăzi intrăm în vară!

Prima zi e sărbătoare,

Aş zice că-i foarte mare.

Acum toţi spunem poezii

Legate doar de copii.

În tot felul ne distrăm

Glumim, desenăm, jucăm,

Şi cântăm cu veselie,

Aşa da copilărie!

                                          Negură Ştefan, cl a VI-a  Bucşeşti

Sunt elev

Sunt elev de la Ponoare

Liniştit, un oarecare.

Când în casă, când în drum,

Îl aştept pe Moş Crăciun.

Mi-a adus anul trecut

Haine, dulciuri, ce-a putut.

Acum aş fi mulţumit

Să-mi dea ceva de citit.

Nu aş vrea calculator

Pentru că-i dăunător.

Mai curând aş vrea o carte

Ca să am în viaţă parte.

Mama-mi spune:,,-Cine-nvaţă,

Unde-ajunge, stă în faţă!

Dacă învăţ şi sunt deştept

Poate că devin.....poet.

                                                                          Dobrovăţ Vasile,cl a III-a  Bucşeşti

Curcubeul

Curcubeul e-admirat

De toţi oamenii din sat.

I-am făcut fotografie,

Că-mi place la nebunie.

Este cineva în nori

Pictat cu-atâtea culori?

E lumină de la Soare

Ce prin picături transpare?

Dau spre el să mă repăd,

Unde e? Nu îl mai văd!

Nu aş zice cu păcat,

Cineva, cred l-a furat!

                                                             Codreanu Ioana-Codruţa,cl.a IV-a   Bucşeşti

Povestea lui Fulguşor

Povestea lui Fulguşor

O voi spune tuturor!

E un strop mic, îngheţat

Pufos, uşor si curat.

Într-o mişcare uşoară

Dumnealui din cer coboară

Nu porneşte singurel

Căci se teme de căţel.

Vine cu fraţi mulţişori

Doar sub formă de ninsori

Pe mulţi îi cam sperie

Întinsa puzderie.

Bine-ar fi dac-am să pot

Să îi prind şi să-i socot

Dar nu pot, degeaba vreau,

Importanţă nu îmi dau.

Zboară-ncolo, vin încoace,

Renunţ, nu am ce le face!

Se aşează-n strat frumos

Unde credeţi?  Chiar pe jos!

                                          Scorţanu Emilia-Maria,  cl a IV-a  Bucşeşti

Pisicuţa

Am acasă-o pisicuţă

Tare blândă şi drăguţă.

Noaptea ca orice pisică

Toarce-n beznă fără frică.

Daca vede-un şoricel,

Pune lăbuţa pe el.

Prieten îl socoteşte

Şi la joacă îl pofteşte.

Şoricelul amărât,

Abia suflă cât-de-cât.

Ştie bine ce urmează

De-aceea nu protestează.

                                                                    Ciuhat Elena-Diana, cl a IV-a  Bucşeşti

Toamna

Cu alai de frunze moarte

Vine Toamna de departe.

Fluieră în ramuri vântul

Ploaia mângâie Pământul

Printre ramuri dezgolite,

Nişte vrăbii zgribulite

Ciripesc cu disperare

Prevestind zile amare.

Mustul fierbe în butoaie,

Murăturile fac baie.

O gutuie aromată

În compot acum înoată.

Am pus nucile în sac

Unde stau pân’ le desfac.

Merele în lăzi de lemn

N-aşteaptă decât un semn.

Vine iarna nici că-mi pasă

Recolta a fost frumoasă

Mulţumirea mea e mare

C-avem cele necesare.

                                                                            Buftea Roxana, cl a V-a  Bucşeşti