miercuri, 13 februarie 2013

Domnul Invatator Vasile Iscu Lacatusu




                                                          Domnul Invatator Vasile Iscu Lacatusu


                                               
                                                 Din activitatea Domnului  Învăţător Iscu-Lăcătuşu Vasile
                  Şcoala Gimnazială Sat Bucşeşti com Poduri


           Funcţionează ca învăţător la Şcoala Gimnazială Sat Bucşeşti, Com Poduri, Jud Bacău. Cu pricepere îndrumă creaţiile elevilor care au obţinut multe premii la diverse concursuri de poezie şi simpozioane la care au participat.
          Conduce revista “Ecouri podurene” (publicaţie a elevilor şi cadrelor didactice din comuna Poduri) în calitate de redactor-şef. Domnul învăţător Iscu-Lăcătuşu Vasile este autor de poezii didactice şi de studii metodice adresate învăţătorilor şi elevilor. În prezent are sub tipar lucrarea “Dacă atent mă citeşti,/ Mai puţin ai să greşeşti”, opţional pentru “Educaţie civică”.

                   
                                     





















           Mentionez că activitatea editorială a domnului învătător  este coordonată de domnul conf.univ.dr. Ioan Dănilă de la Facultatea de Litere a Universităţii “Vasile Alecsandri” Bacău
          Prezentăm în continuare câteva poezii compuse de domnul învăţător Iscu Lăcătuşu Vasile:



         Moş Crăciun

Eu sunt Moş Crăciun, bătrânul,
Şi-s gata mereu de drum.
Ca mine nu e niciunul,
N-aţi ştiut, aflaţi acum.

             Prin oraşe şi prin sate,
             Merg pe unde n-aţi gândit,
             Ducând sacul mare-n spate,
             Fără să fiu obosit.

Ieri am pus în sac de toate,
Fel de fel de jucării,
Mici şi mari, frumos lucrate,
Pentru voi iubiţi copii.


           La anul de-i sănătate,
           Voi umbla iar zi de zi,
           Pe la voi mă voi abate,
           Nu am sa vă uit copii!

Pân-atunci fiţi cumsecade !
Ascultaţi de învăţători !
Tare bine vă mai şade!
Vă sărut de mii de ori!


                            Şoricelul

                Sunt un şoricel poznaş,
                Mănânc fructe,grâu şi caş.
                La plimbare ies mai rar,
                Mi-e teamă să nu dispar!

                         Când pisica e pe-afară
                         Deschid uşa la cămară
                         Şi servesc micul dejun
                         Dintr-o pară cu parfum.

                După ce mănânc cât trei
                Merg la frăţiorii mei
                Şi le spun ca nu cumva
                Să îi tenteze ceva!

                        Căci pisica e pe-aproape
                        Şi rar şoricel să scape!
                        Nici n-am terminat de spus
                        Că şi primesc un răspuns.

                 Chiţ-Chiţ, fratele mai mare,
                 A luat-o la plimbare.
                 Si mergând pe lângă pat,
                 Pisica l-a înhăţat!

                       Mai întâi, de bună seamă,
                       Îl întreabă cum îl cheamă.
                       Apoi îl dă cu lăbuţa
                       Stânga-dreapta, ca la huţa.

               Îl aruncă şi îl prinde
               În lăbuţe îl cuprinde.
               Dându-i câte-un bobarnac
               Devenise-acum buimac.

Chiţişor, măi Chiţişoare,
Ai tânjit după bomboane!
Sunt aşa de supărat
Că pisica te-a mâncat!...



                   Biserica străbună

Orişice persoană ştie că biserica străbună,
Este loc de rugăciune care-n sărbători ne-adună.
Este bucuria vieţii ce dă sens întregii lumi,
Ea ne face să-nţelegem că putem să fim mai buni!

                         Dragoste-i biserica, bineţe şi aşteptare,
                         Izvor de pilde frumoase şi motiv de înălţare!
                         Vine mai des catre ea cel ce este bun din fire,
                         Stă cât stă, ascultă, cântă şi se umple de iubire !

Slava Domnului coboară şi-l mângâie pe obraz
Ca, macar o perioadă, să nu mai aiba vreun necaz!
Mulţumit, merge acasă, preamărindu-l pe Hristos,
Încărcat de înţelepciune, de-adevăr şi de fumos!


               Omul de Zăpadă

           Omul nostru de zăpadă,
           Ţinând o mână la tâmplă,
           Stă pe gânduri. Cum să creadă
           Că ceva i se întâmplă?

                             Se simte un pic slăbit,
                             Fără poftă de mâncare,
                             De copii cam ocolit,
                             Neînţelegând ce are!

           Când se uită către soare,
           Înţelege făcătura.
           Simte cum încet dispare.
           Resemnat îşi ţine gura!

                              Trist, începe să ofteze.
                              Nasturii îi cad toţi trei.
                              Vin copiii să-l salveze,
                              Dar nu pot că-s mititei!

            Sufocat de-aşa căldură,
            Se răstoarnă ca un cui.
            Stă culcat în bătătură.
            Vai, cum trece vremea lui!







Poezii ale elevilor îndrumaţi de domnul învăţător:



Poezie

Poezie cănd rostim
Un pic ne înveselim.
Făcută anevoios,
Are-n ea ceva frumos.

Cine scrie poezie
Are gânduri bune-o mie.
Scrieţi aşadar, copii,
Cât mai multe poezii!

                                                                      Palade Laura Andreea, cl a VI-a Bucşeşti






Mama mea este frumoasă

Orice fată de pe lume
Scrie despre mama-sa.
De ce nu aş scrie-anume
Şi eu despre mama mea?

Iată, scriu că e icoană,
Blândă, bună şi duioasă!
Dulce e ca o bomboană
Şi atâta de frumoasă!

Dragii mei, scrieţi de mama,
Dacă vreţi să fiţi salvaţi!
Cei ce încă nu-şi dau seama
Vor rămâne-nsinguraţi !

                                                                                Pribagu Petrina, cl a IV-a Bucşeşti











Iarna

Iarnă albă, iarnă iar,
Coborând din calendar,
Vrei ca lumea să te vadă
Aducând frig şi zăpadă.

Noi copiii, deodată,
Facem pârtia mai lată
Şi cu sănii, cu patine
Ne simţim aşa de bine!

Lume multă se adună.
De copii valea răsună.
Seara, însă, când apare,
Ne trimite la culcare !

                                                                                  Miosă Bianca,  cl a IV-a Bucşeşti






Vara

Sigur o să ne placă,
Că-i prilej de multă joacă!
Inima îmi arde pară:
                                            -De astăzi intrăm în vară!

Prima zi e sărbătoare,
Aş zice că-i foarte mare.
Acum toţi spunem poezii
Legate doar de copii.

În tot felul ne distrăm
Glumim, desenăm, jucăm,
Şi cântăm cu veselie,
Aşa da copilărie!

                                          Negură Ştefan, cl a VI-a  Bucşeşti





Sunt elev

Sunt elev de la Ponoare
Liniştit, un oarecare.
Când în casă, când în drum,
Îl aştept pe Moş Crăciun.

Mi-a adus anul trecut
Haine, dulciuri, ce-a putut.
Acum aş fi mulţumit
Să-mi dea ceva de citit.

Nu aş vrea calculator
Pentru că-i dăunător.
Mai curând aş vrea o carte
Ca să am în viaţă parte.

Mama-mi spune:,,-Cine-nvaţă,
Unde-ajunge, stă în faţă!
Dacă învăţ şi sunt deştept
Poate că devin.....poet.

                                                                          Dobrovăţ Vasile,cl a III-a  Bucşeşti





Curcubeul

Curcubeul e-admirat
De toţi oamenii din sat.
I-am făcut fotografie,
Că-mi place la nebunie.

Este cineva în nori
Pictat cu-atâtea culori?
E lumină de la Soare
Ce prin picături transpare?

Dau spre el să mă repăd,
Unde e? Nu îl mai văd!
Nu aş zice cu păcat,
Cineva, cred l-a furat!

                                                             Codreanu Ioana-Codruţa,cl.a IV-a   Bucşeşti




Povestea lui Fulguşor

Povestea lui Fulguşor
O voi spune tuturor!
E un strop mic, îngheţat
Pufos, uşor si curat.

Într-o mişcare uşoară
Dumnealui din cer coboară
Nu porneşte singurel
Căci se teme de căţel.

Vine cu fraţi mulţişori
Doar sub formă de ninsori
Pe mulţi îi cam sperie
Întinsa puzderie.

Bine-ar fi dac-am să pot
Să îi prind şi să-i socot
Dar nu pot, degeaba vreau,
Importanţă nu îmi dau.

Zboară-ncolo, vin încoace,
Renunţ, nu am ce le face!
Se aşează-n strat frumos
Unde credeţi?  Chiar pe jos!

                                          Scorţanu Emilia-Maria,  cl a IV-a  Bucşeşti


Pisicuţa

Am acasă-o pisicuţă
Tare blândă şi drăguţă.
Noaptea ca orice pisică
Toarce-n beznă fără frică.

Daca vede-un şoricel,
Pune lăbuţa pe el.
Prieten îl socoteşte
Şi la joacă îl pofteşte.

Şoricelul amărât,
Abia suflă cât-de-cât.
Ştie bine ce urmează
De-aceea nu protestează.

                                                                    Ciuhat Elena-Diana, cl a IV-a  Bucşeşti


Toamna

Cu alai de frunze moarte
Vine Toamna de departe.
Fluieră în ramuri vântul
Ploaia mângâie Pământul

Printre ramuri dezgolite,
Nişte vrăbii zgribulite
Ciripesc cu disperare
Prevestind zile amare.

Mustul fierbe în butoaie,
Murăturile fac baie.
O gutuie aromată
În compot acum înoată.

Am pus nucile în sac
Unde stau pân’ le desfac.
Merele în lăzi de lemn
N-aşteaptă decât un semn.

Vine iarna nici că-mi pasă
Recolta a fost frumoasă
Mulţumirea mea e mare
C-avem cele necesare.

                                                                            Buftea Roxana, cl a V-a  Bucşeşti


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu